Istoria Dacia incepe in urma cu aproximativ jumatate de secol, in 1966, cand a fost lansata o licitatie pentru productia unor automobile a caror capacitate cilindrica trebuia sa se incadreze in parametri bine precizati (1000-1300 cmc). Printre marcile prezente la licitatie s-au numarat Fiat, Alfa Romeo, Peugeot, Austin, dar tranzactia a fost incheiata cu Renault, cu toate ca au fost testate mai multe modele: Renault 10, Peugeot 204, Fiat 1100D sau Austin Mini Morris.

Tousi, se vehicula ideea ca Ceausescu nu dorea sa aleaga modelul propus de Alfa Romeo, intrucat avea cutia de viteze in 5 trepte iar el prefera o masina simpla. Modelul Renault 12, varianta aleasa initial din motive economice, dar aflata in faza de prototip, a fost inlocuita cu Renault 8, masina care, pe atunci, facea furori in Europa.

in timp record, aproximativ un an si jumatate, a fost construita uzina de la Colibasi (actualmente Mioveni), langa Pitesti.

Productia de serie a inceput pe 20 august iar procesul tehnologic se reducea la asamblarea si vopsirea caroseriei aduse din Franta, montarea pieselor importate si testarea modelelor iesite de pe linia de fabricatie.

Procesul de productie a fost accelerat astfel incat, primul automobil Dacia 1100, care il avea ca destinatar pe Nicolae Ceausescu, a fost prezentat la anuala parada din august 1968.

Concret, diferentele dintre Renault 8 si Dacia 1100 erau nesemnificative, poate doar sigla cromata, pozitionata intre faruri, cu insemnul Automobile Pitesti, atesta fabricarea masinii in Romania.

Desi Dacia 1100 a fost conceputa special pentru raliuri, modelul romanesc nu depasea 130km/h.

Un clip publicitar al perioadei facea cunoscuta realizarea Uzinei de autoturisme de la Pitesti, modelul Dacia 1100, avand urmatoarele caracteristici:

• lungimea: 3990 mm;

• latimea: 1490 mm;

• inaltimea autoturismului gol: 1410mm;

• greutatea totala, incarcat: 1100 kg;

• greutatea totala admisa pe osia din fata: 680 kg;

• paleta cromatica: bej, gri oliv, albastru, verde, rosu;

• tipul caroseriei de baza: berlina cu 4 usi;

• formula constructiva: totul in spate;

• sarcina utila: 5 persoane, scaune rabatabile;

• portbagaj incapator in fata;

• viteza maxima: 133 km/h;

• motor: Siera, in 4 timpi, in spate;

• capacitatea: 46 CP;

• consum: 7 litri/ 100 km, pe benzina;

• carburator: SOLEX DITA-32;

• directia: cremaliera cu arc de rapel;

• transmisia: ambreiaj monodisc, uscat;

• frane disc pe toate cele 4 roti;

• comanda hidraulica cu repartitor de franare pe rotile din spate;

• frana de ajutor comandata mecanic pe rotile din spate;

• anvelope: 145 X 380.

Sistemul ,,totul spate’’ (motor, cutie si transmisie) confera masinii o tenta sport, asemanandu-se modelelor Renault 8, Gordini sau Porsche 911, insa propulsorul de 1.1 face nota distincta, iar datorita tractiunii pe spate are un demaraj mai bun decat la modelul urmator (Dacia 1300), trepte mai scurte si, desi pare mai instabila decat varianta 1300, este mai greu de rasturnat, deoarece rotile raman pe sosea in viraje.

Simultan, dar in numar limitat (aproximativ 100 de exemplare), a fost construita si varianta 1100 S, cu doua faruri si un motor mult mai puternic. Acest model a fost conceput pentru militie si pentru competitii. Dacia 1100 S era similara modelului Dacia 1100, dar avea bordul diferit, luminile in mijlocul bordului, motorul de 1360 cmc, stopurile cu margine cromata si marginile putin evazate (precum la Dacia 1300).

Licenta Renault a expirat in 1978, astfel incat modelul Dacia 1300, intrat in productie in 1969, a fost facut de romani.

in intervalul de timp in care a fost fabricata , intre 1968 si 1971, pe portile uzinei pitestene au iesit 37.546 de unitati.

Fotografie publicata in ,,Zimbrul carpatin’’: