Infiintat in 5 aprilie 1904 la initiativa unu grup de 27 de proprietari de automobile, A.C.R. organiza in premiera in Romania, la 22 septembrie 1904, un raliu automobilistic, pe ruta Bucuresti-Giurgiu si retur. Multi ani aceasta cursa a fost considerata prima competitie automobilistica din Romania dar documente de arhiva atesta faptul ca ea a fost precedata de cel putin o alta cursa organizata pe un circuit stradal in Bucuresti unde la acea ora circulau aproximativ 70 de automobile. Confuzia, care a dainuit multi ani, provine poate si din diferenta dintre genul celor doua curse amintite, termenul de “rally” aparand mult mai tarziu, in ianuarie 1907, cand s-a desfasurat prima editie a Monte Carlo Rally.

Cursa Bucuresti-Giurgiu-Bucuresti a fost anuntata in saptamana premergatoare prin raspandirea a 20.000 de afise in capitala iar soseaua, neasfaltata desigur la acea ora, a fost stropita cu un liant special preparat de o fabrica de ulei pentru a limita ridicarea prafului. La cursa s-au inscris noua echipaje dar au luat startul numai sase: George-Valentin Bibescu / Marta Bibescu – Mercedes, Alexandru Prager – Oldsmobile, Leon Leonida – Mercedes, C. Vidal – Gobron, N. Niculescu Iarca – Cudell, Alexandru Darvari – Fiat. Startul s-a dat incepand cu ora 10:30, la un interval de cinci minute, de-a lungul traseului fiind postati jandarmi calari. Intre bornele kilimetrice 7 si 8 si respectiv 8 si 9 , arbitri au cronomertat participantii in ceea ce cu siguranta putem considera prima proba “pe kilometru lansat” din istoria automobilismului romanesc, doi concurenti, Bibescu si Leonida, inregistrand acelasi timp, 48 de secunde.
Primii sositi la Giurgiu au fost Bibescu si Leonida, care au parcurs traseul de 63 de km in 58 de minute, urmati de Vidal (113 minute), Niculescu Iarca (120’), Darvari si Prager (152’). Dupa o pauza de trei ore s-a dat startul pe traseul de retur, doar patru echipaje terminand cursa. Niculescu a pierdut radiatorul desprins prin hartoapele drumului, iar Vidal a ramas in comuna Jilava in pana de cauciuc si cu probleme la cutia de viteze, masina sa fiind transportata in miez de noapte in capitala cu una din carutele pregatite din vreme de organizatori.
Castigatorul cursei, George Valentin Bibescu, a realizat o medie orara de 66 km/h parcurgand traseul in 108 minute, urmat de Leon Leonida, cu media de 63 km/h (120 de minute). Jurnalele vremii consemnau ca “astfel cursa aceasta naprasnica, in care si-au riscat viata atatia oameni, s-a incheiat cu bine, fara nici un accident, numai ca o cioara ratacita s-a lovit in zbor de unul din cursanti, ranindu-l la cap.”
Doi ani mai tarziu la 19 noiembrie 1906 cursa a fost reluata castigatorul fiind de acesta data Jean Camarasescu (Mercedes) care a realizat o media orara de 82 km/h. Alaturi de acesta au concurat in cursa din 1906: George-Valentin Bibescu (Mercedes), Ion Maican (Hubert), Leon Leonida (Gobron) si Ion N. Lahovari (Berliet). Putem considera ca Giurgiu-Bucuresti-Giurgiu reprezinta pentru motorsportul romanesc ceea ce pentru francezi reprezinta Gordon-Bennett Cup (1900 Paris-Lyon) iar pentru italieni Targa Florio (1906), ca si in cazul cursei romanesti si acestea fiind precedate de alte competitii de mai mica amploare.

Daca discutam de primele competitii europene trebuie mentionat ca francezii au organizat prima cursa in 1894, cu sprijinul gazetei pariziene Le Petit Journal, “Concours des Voitures sans Chevaux”, competitie desfasurata pe ruta Paris-Rouen. Un an mai tarziu italienii au organizat cursa Torino-Asti iar in 1898 a fost organizata, in Austria, prima cursa montana care a strabatul pasul Stelvio. In 1900 englezii au organizat Thousand Mile Trial iar in 1905 germanii au lansat competitia Herkomer Trophy Trial. Gradul de motorizare al Romaniei la inceputul secolului trecut era redus in comparatie cu alta state europene, acest fapt facand si mai importanta aparitia atat de timpurie a competitiilor automobilsitice in Romania, unde printul George-Valentin Bibescu poate fi creditat ca fiind cel mai important promotor al acestor competitii.